History
Home / About / History

Istoria bisericii Înălţarea Sfintei Cruci din San Jose


Cuvântul Domnului are nevoie de un lăcaş al Domnului unde Legea, Profeţii şi Evangheliile lui Hristos pot fi propovăduite temeinic de la o generaţie la alta. La fel ca şi Israeliţii care se pregăteau să treacă Iordanul în Ţara Sfânta, emigranţii români aveau nevoie la fel de mult de învăţătura lui Moise:


“Puneţi la inima voastră toate cuvintele pe care vi le-am spus eu astăzi şi să le lăsaţi moştenire copiilor voştri, ca să se silească şi ei a împlini toate poruncile legii acesteia…” (Deuteronomul 32-46).


În absenţa unor documente scrise şi a multora dintre participanţii la acest proiect (unii plecaţi la Domnul, alţii mutaţi în alte state) încercăm o reconstituire cronologică a evenimentelor celor mai importante, precum şi evocarea oamenilor care au avut o contribuţie de seamă la ridicarea acestei biserici. Ne-am apropiat cu bună credinţă de puţinii martori ai evenimentelor şi rugăm să ne fie iertate inerentele omisiuni şi insuficienta explicare a faptelor meritorii dintr-o evidentă lipsă de spaţiu tipografic.


În anul 1980, Pr. Gheorghe Calciu Dumitreasa făcea pelerinaje pe la comunităţile ortodoxe româneşti din America. Slujind alături de Pr. Ioan Sirbu la misiunea Învierea Domnului din Oakland, a manifestat dorinţa de a se construi o Sfântă Biserica pentru românii din Bay Area. Întrucât românii ortodocşi erau majoritatea din San Jose şi distanţa (faţă de Oakland) prea mare, ei au cerut Pr. I. Sirbu de a sluji şi în San Jose de două ori pe lună. La această solicitare, începând din 1985 s-a găsit o mică capelă construită în interiorul casei unui preot grec, din San Jose. Pr. I. Sârbu a inceput sa săvârşeasca, de 2 ori pe luna, Sfânta Liturghie.

Intre timp, creştinii ortodocşi de la Biserica Învierea Domnului din Oakland cer părintelui slujbe duminicale, iar comunitatea din San Jose rămâne fără preot. Aşa se face că d-l Dorin Gheorghiu, care era preşedintele Consiliului Parohial din San Jose, împreună cu d-l Ioan Anghelescu, l-au gasit pe preotul Emil Cernat din Sacramento. El a continuat activitatea bisericii venind de două ori pe lună la San Jose.

Intre timp, Prea Sfinţitul Episcop Nathaniel a vizitat aceste meleaguri. El a rugat Consiliul Parohial de a cere Episcopiei recunoaşterea misiunii din San Jose. Acest lucru s-a realizat în 1987. Întrucât parintele grec a vandut casa, d-l Anghelescu - ajutat de Pr. Cleopa de la Schitul Sf. Maria din Ierusalim, aflat în vizită în San Jose - au căutat un alt loc pentru slujire. Aşa s-a găsit Biserica Catolică de la Agnews, unde timp de 16 ani comunitatea ortodoxă română a fost găzduită gratuit prin bunăvoinţa preoţilor catolici Thomas Brein şi ulterior William Starck. Le vom purta mereu recunoştinţă.

Timp de 16 ani, Pr. Gheorghe Grigorescu şi Pr. Constantin Lăpuştea au slujit în această biserică catolică având catapeteasma simulată de două icoane mari amplasate pe suporţi speciali care să permită o montare uşoară înainte de slujba ortodoxă.

În memoria neştearsă a credincioşilor ortodocşi va rămâne vrednicul de pomenire Pr. Gheorghe Grigorescu (1912-2005). Cei care l-au cunoscut pe Pr. Gh. Grigorescu, au fost martorii frământărilor şi nesfârşitelor eforturi depuse alături de fiul său Gabriel (stins prematur) de a încropi financiar această parohie, începând din 1989 când parintele a fost numit preot titular.

În anul următor, 1991, parohia s-a bucurat de venirea Pr. Constantin Lăpuştea, numit preot asistent, care imediat a împărţit cu Pr. Gh. Grigorescu “purtarea crucii” de săvârşire a sfintelor slujbe şi de strădanie de a construi un lăcaş propriu.

Din anul 1997, parohia noastră a început cu multă convingere şi hotărâre să strângă fonduri pentru construirea unei biserici ortodoxe române în San Jose. In acel an, s-a bucurat de o substanţială donaţie din partea d-lui Mărgeluş Burga. Tot în 1997, fondurile au fost aproape dublate, la Sfintele Sărbători ale Naşterii Domnului, de către d-l Emil Lambrache. Completarea fondurilor bisericii s-a făcut prin colindele tradiţionale şi organizarea de către Pr. Constantin Lăpuştea şi a doamnei preotese Rodica Lăpuştea a picnicelor de vară şi toamnă şi prin donaţiile credincioşilor.

Pentru aceste evenimente, doamna preoteasă si doamnele din parohie au continuat sa pregateasca feluri de mâncare tradiţionale apreciate de toţi enoriaşii. Evidenţiem efortul susţinut făcut de doamnele (în ordine alfabetică): Mioara Avram, Nora Blănaru, Olimpia Cojocneanu, Ioana Cubarici, Lucreţia Dragomir, Maria Duicu, Silvia Gheorghiu, Florica Lemeni, Camelia Mătăsaru, Ileana Matei, Cristina Negoiţescu, Cristina Popa, Simona Todoran, Rodica Rusu, Mihaela Velculescu şi a altor credincioase de suflet.

Imediat după aceste donaţii, preşedintele consiliului parohial, d-l Luca Matei, a depus eforturile de căutare a unei proprietăţi adecvate construirii unei biserici ortodoxe pe măsura fondurilor curente. A găsit actuala proprietate din 1401 South White Road, San Jose, CA 95127. Având un spirit gospodăresc deosebit, Pr. Constantin Lăpuştea, ajutat de nepotul său d-l Ghiţă Lăpuştea, au reparat şi remodelat proprietatea pentru a putea fi închiriată. Cu banii obţinuţi din chiria acestei case s-a amortizat o mare parte din datoria către bancă.

În anul 2000 s-au produs schimbări notabile: Pr. Gh. Grigorescu s-a retras la pensie. Pr. Constantin a fost numit preot titular, iar misiunea a fost ridicată la nivel de parohie. A urmat apoi poate cea mai dificilă parte din istoria acestei biserici – obţinerea permisului de construire a bisericii. 

Intervenţia d-lui Emil Lambrache a fost hotărâtoare. Pe lângă suma oferită de dânsul pentru permise, dumnealui a pledat cauza noastră, a tuturor, în faţa autorităţilor. Obiecţia administraţiei locale a fost că proprietatea este de numai un sfert de acru, în timp ce minimul necesar era de un acru întreg. Replica d-lui Emil Lambrache a fost că suntem o minoritate săracă şi ca vom fi mereu dezavantajaţi în faţa unor comunitaţi majoritare. Autorităţile au cedat şi permisul a fost eliberat în luna iulie 2004.

În intervalul 2000-2004 d-l arhitect Aurel Velculescu a creat trei proiecte complete de arhitectură a bisericii pentru a depăşi anumite piedici determinate de schimbările de ordonanţe ale administraţiei locale. De exemplu, proiectul de arhitectură a suferit modificari substanţiale din cauza unor reglementari legate de înălţimea clădirilor, care nu permiteau depăşirea a 32 de picioare. Proiectul iniţial cu patru cupole a fost modificat drastic şi a căpătat forma de astăzi cu o singură cupolă şi tavanul uşor boltit. Fiecare parte a proiectului a fost supusă numeroaselor restricţii impuse de ordonanţele administraţiei locale. Calea de acces a vehiculelor, numărul de locuri de parcare (corelat cu numărul maxim de persoane permis în interior) au fost strict reglementate şi inspectorii au făcut numeroase vizite în timpul derulării construcţiei pentru a verifica dacă există devieri de la proiectul aprobat.

D-l arhitect Aurel Velculescu a efectuat toate aceste proiecte de arhitectură fără o compensaţie materială. Planurile de construcţie şi calculele de structură (precum şi planurile spaţiului verde) au fost efectuate de inginerul de structură Toma Goncerenco, tot în mod voluntar.

Pe data de 19 august 2004 s-a trecut la demolarea vechii clădiri. In data de 23 august a aceluiaşi an, s-a început fundaţia Sfintei Biserici. Lucrările de construcţie au fost executate de o echipă de mexicani condusă de Mario (Mexicanul), coordonaţi şi verificaţi de d-l Viorel Todoran, care a făcut toate instalaţiile de apă şi canalizare gratuit. Toată lucrarea de construire, incluzând materialele au costat $135,000.

In luna decembrie a aceluiaşi an s-a realizat acoperişul, rămânând continuarea lucrărilor pentru anul următor 2005. în 7 octombrie 2005 Parintele Gh. Grigorescu a trecut la cele veşnice. La înmormântare Pr. Constantin s-a reîntâlnit cu d-l Mărgeluş Burga, primul donator pentru biserică. Dupa discuţiile purtate, Mărgeluş a făcut promisiunea definitivării lucrărilor interioare şi exterioare ale noului lăcaş (instalaţia electrică, turnarea betonului pentru parcare şi terasă). Executantul a fost fratele lui, Alexandru Burga, Mario (de origine germană) şi Gh. Lăpuştea. Valoarea lucrărilor executate nu o ştim, a rămas o taină a donatorului.

Pe toată durata pregătirii proiectului de arhitectură şi construcţie, executarea proiectului şi perioada care a urmat, d-l Horea Lemeni Pop a ocupat funcţia de preşedinte al Consiliului Parohial. Pe lângă atribuţiile legate de cele doua picnice anuale, d-l H. Lemeni a avut un rol important în coordonarea acţiunilor de comandă şi transport pentru catapeteasma sculptată din lemn, care a fost suportată financiar de familiile Cristofor şi Rusu. Catapeteasma, o adevarata bijuterie în lemni, a fost sculptată în Humuleşti (România) de către pricepuţi meşteri locali.

D-l Constantin Bucur a avut un rol important în achiziţionarea diverselor obiecte decorative şi de cult care împodobesc biserica noastră acum (candelabre, crucifixe, pocaluri, etc…) executate cu măiestrie în mânăstirile din Grecia. Ele au fost suportate financiar de familiile Hartular şi Bucur.

Pe toată durata construirii bisericii, d-na Rodica Rusu a fost contabila parohiei şi a gestionat toate fondurile bisericii cu o exactitate şi rigurozitate exemplară. Apoi contabilitatea a fost preluată de d-l Luceafăr Boitor, bun donator şi sprijinitor al bisericii, conducând cu acelaşi zel latura financiară.

Anul 2007 a fost dedicat picturii bisericii. Atunci a aparut o problemă – nimeni dintre noi nu era specialist în pictura bisericească şi noi, comunitatea, trebuia sa găsim un limbaj comun şi un acord în privinţa stilului artistic. Părerile erau variate şi greu de armonizat dar lucrurile s-au aranjat mulţumitor când sarcina de coordonare a proiectului de pictură a fost încredinţată de Pr. Constantin Lăpuştea d-nei Aurelia Cristofor, pictor amator de icoane şi colecţionară de albume de icoane ortodoxe. D-na Cristofor a acceptat această sarcină şi enormă responsabilitate fără nici o compensaţie materială, din pura dorinţă de a valorifica un bogat material documentar şi a obţine o pictură în stil neo-bizantin, în concordanţă cu cerinţele majorităţii enoriaşilor.

Pentru a pune de acord varietatea de opinii exprimate cu privire la stil, culoarea fondului şi diverse elemente decorative, d-na A. Cristofor s-a documentat şi a făcut o prezentare în faţa enoriaşilor. Au fost scoase în evidenţă diferenţele dintre principiile iconografiei bizantine în comparaţie cu arta religioasă din vestul Europei. Pe baza acestor principii am ales împreună echipa de pictori care să realizeze pictura în stil neo-bizantin. Pictorii au fost d-l professor Traian Duţă şi colaboratorul sau d-l Mircea Coralevici, ambii din Curtea de Argeş.

Prima discuţie cu pictorii, petrecută pe 30 octombrie 2007, a fost întreruptă de un cutremur de gradul 5.6. A fost un moment încărcat emoţional, şi parcă prevestea greutăţile ce vor veni. Pictorii veniseră pregatiţi să picteze o suprafaţă cu mult mai mică şi aveau cu ei cateva schiţe cu sfinţi şi mucenici. Iniţial nu a existat un plan de ansamblu. Aşa se face că pictura s-a dezvoltat din mers, prin selecţia dintre numeroasele variante de icoane bizantine, a acelora care corespundeau cel mai bine spaţiului particular al bisericii noastre. Concepţia proiectului, supravegherea respectării originalelor (din sec. XIII – XVII) precum şi comunicarea dintre pictori, enoriaşi şi Pr. Constantin au revenit d-nei Aurelia Cristofor, coordonatoare. Proiectul a fost intrerupt cu ocazia Sfintelor Sărbători ale Naşterii Domnului, când pictorii au plecat înapoi în ţară. S-au realizat atunci pictura din turlă, cei patru evanghelişti de la baza turlei şi scenele: Naşterea Domnului şi Învierea Domnului.

În anul următor, 2008, cei doi pictori au continuat lucrul la nivelul solului, lăsând tavanul la sfârşit. S-au realizat picturile sfinţilor din altar, a apostolilor şi mucenicilor (din abside). Pe la mijlocul proiectului, profesorul Traian Duţă s-a îmbolnăvit şi nu a mai putut picta cu toată capacitatea. În cele din urmă, din cauza sănătaţii d-lui professor T. Duţă, plecarea pictorilor a fost precipitată. Cu 15 zile înainte de plecarea lor rămăseseră 6 scene goale pe tavan iar sfinţirea bisericii se apropia neîntârziat. Atunci s-a făcut o mobilizare extraordinară şi s-a luat masura de urgenţă ca pictura sa fie efectuată pe pânză, la sol şi apoi să fie lipită pe tavan. Ritmul de lucru s-a accelerat uimitor mai ales că s-au alăturat şi cateva ajutoare din cadrul enoriaşilor pentru operaţii care nu erau critice. In aceste condiţii s-a putut termina toată pictura la timp. (Din fotografiile anexate se observă că a fost nevoie de patru oameni pentru a lipi o pânză pe tavan).

Sfinţirea Bisericii cu hramul Înălţarea Sfintei Cruci din San Jose a avut loc la 11 septembrie 2008 cu mare alai de preoţi în frunte cu I.P.S. Arhiepiscopul Nathaniel Popp, a Episcopului Vicar Irineu Duvlea şi a Prea Sfinţitului Iustin, Episcop Vicar de Maramureş şi Sătmar însoţit de Pr. Protopop Ioan Socolan. Cu această ocazie, Sfinţia Sa Iustin, Episcopul Vicar de Maramureş şi Sătmar, întrebat fiind ce părere are despre pictura bisericii noastre, a avut bunăvoinţa să ne lase o mărturie scrisă, care este o mare mângâiere pentru sufletele noastre şi ne bucură că eforturile noastre susţinute au avut un rezultat fericit (a se vedea ”Însemnarea”).

În anul 2010, pictorul Mircea Coralevici a fost solicitat să execute câteva retuşuri şi completări ale unor scene (au fost adăugate scena Petru şi Pavel ca întemeietori ai bisericii creştine şi Sf. Muceniţă Paraschieva). În acest timp, sub îngrijirea Pr. Constantin Lăpuştea, ajutat de d-l Ghiţă Lăpuştea, s-a ridicat un pridvor care a trebuit să fie de asemenea pictat. S-a recurs la aceeaşi metodă din trecut: documentare şi propunere de compoziţie (d-na Cristofor), discuţie cu pictorul Mircea Coralevici şi în final aprobarea Pr. C. Lăpuştea.

În perioada de finalizare a picturii (2010), când totul era pus la punct, un renumit artist plastic din San Jose, credincios al Bisericii noastre, d-l Maestru Mircea Goreniuc a făcut o frumoasă şi generoasă donaţie – vitraliile care astăzi împodobesc ferestrele bisericii noastre, având ca motiv simbolul crucii în nuanţe de albastru ceresc şi alb cu accente de roşu, aluzie la sângele Mântuitorului. D-l Mircea Goreniuc a declarat că a urmărit atent evoluţia picturii din biserica noastră şi era decis să facă donaţia de vitralii celei mai frumoase biserici ortodoxe din Bay Area. Cea mai recentă adăugare este imaginea Mântuitorului aplicată pe crucea din altar (ulei pe lemn traforat) executată de d-na Aurelia Cristofor în anul 2012.

Dincolo de dorinţa enoriasilor de a înălţa o biserică ortodoxă, nimic nu s-ar fi realizat fără contribţia importantă a următorilor donatori: Mărgeluş Burga, Emil Lambrache, Pr. Constantin Lăpuştea, Luceafăr Boitor şi Laurenţiu Russo.

Cu aceasta se încheie lungul şir de evenimente şi incertitudini parcurs de comunitatea noastră plecând de la simpla dorinţă de a avea o biserică ortodoxă, la realizarea ei de către mulţi enoriaşi inimoşi şi stăruitori. Sfintele icoane de pe catapeteasmă şi din interiorul bisericii “Înălţarea Sfintei Cruci” din San Jose, pe care bunul Dumnezeu ne-a învrednicit să o vedem stând înaintea noastră, ne mângâie sufletele cu gândul că am implinit şi noi cât de puţin porunca dată de Dumnezeu prin Moise de a duce mai departe Cuvântul Domnului.

Text alcătuit de: Aurelia Cristofor şi Emil Lambrache, cu grija şi aprobarea Părintelui Constantin Lăpuştea, Aug. 2012

Î N S E M N A R E

“Participând la Sfinţirea bisericii “Înălţarea Sfintei Cruci” din San Jose, California am fost bucuros să găsesc şi să admir pictura în ulei de inspiraţie neo-bizantină coordonată de d-na Aurelia Cristofor şi care respectă atât cât permite spaţiul Erminia Bizantină şi este după toată Rânduiala Bisericii Ortodoxe de Răsărit.
Felicităm pe pictorii şi realizatorii acestui proiect şi rugăm pe Dumnezeu să-i ţină sănătoşi, răsplătindu-i cu îndelungată inzilire pentru dragostea pe care o au faţă de Sfânta noastră Biserică Ortodoxă Română”.

Prea Sfinţia Sa Iustin, Episcop Vicar de Maramureş şi Sătmar

Holy Cross Romanian Orthodox Church
1401 S White Rd, San Jose, CA 95127
(408) 229-0365